Cum a fost încurajată diversitatea confesională cu preţul îngrădirii libertăţii de credinţă, povestea celebrei APACA, fabrica reprezentativă pentru modul de viață și de muncă al românilor în comunism, cum arăta un „potol”, mai exact ospeţele şi dineurile nomenclaturiştilor, ineditul publicităţii în epoca de aur şi ce însemna „arta sacră” în acele vremuri, nostalgia pentru regimul anterior vs. „speranţa de mai bine”, povestea tovarăşei de fier Ana Pauker, prima femeie din lume ministru de externe, toate acestea sunt câteva dintre subiectele pe care le vom putea urmări în episoadele sezonului 12 al „Adevărurilor despre trecut”.
Prima femeie din lume ministru de externe într-o perioadă în care tancurile sovietice transformaseră România într-o colonie comunistă, Ana Pauker a fost mai mult decât un activist de frunte al mișcării comuniste. S-a dorit a fi un antemergător, un iluminat, dar a avut un final derizoriu devenind victima propriei politici. Epurată după mai multe procese fabricate, pe punctul de a fi condamnată la moarte dacă nu murea Stalin protectorul ei, Ana Pauker moare în 1960 urmare a unui cancer galopant, aruncată la groapa de gunoi a istoriei de tovărașii de luptă și de idealuri.
Cum arătau dineurile și ospețele nomenclaturiștilor. Ce însemna „potol” în epoca de aur și cine îl pregătea. Cine erau master chefii acelor timpuri, unde își făceau studiile și cum erau selectați. Cum se prezentau liderii români în fața oaspeților din străinătate și câtă căutare aveau bucatele românești la marile dineuri. La „Adevăruri despre trecut” avem mărturii în exclusivitate de la maeștrii bucătari ai epocii de aur care au fost responsabili de mesele cu ștaif ale lui Ceaușescu și chiar ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Comuniștii au urmărit reformarea vieții politice, sociale și religioase. În ciuda restricțiilor impuse de ideologia laică, religia a ocupat un loc semnificativ în viața oamenilor, pe întreaga durată a regimului, ceea ce pare să pună la îndoială eficiența practicilor de limitare a libertăților individuale. Relația autorităților cu biserica a cunoscut însă un îndelung șir de negocieri, adesea în beneficiul intereselor statului. Documentarul reconstituie prin intermediul unor puncte cheie ale istoriei, modul în care diversitatea confesională a fost încurajată cu prețul îngrădirii libertății de credință.